Realitatea cartii-Realitatea filmului

-MOARA CU NOROC-
ANA



Una din nuvelele romanesti reprezentative,in care predomina preocuparea de a crea caractere puternice,cu o viata interioara complexa,bine conturata este "Moara cu noroc",a carei autor este Ioan Slavici.Am optat pentru aceasta creatie,motivul fiind faptul ca am fost impresionata profund de destinele personajelor prinse in aceasta"moara" care le-a provocat o moarte tragica.
"Moara cu noroc" dezvolta un conflict puternic sustinut pe ciocnirea de interese generate de puterea banului,care conduc,in cele din urma la instrainare.
Ca personaj,Ana,sotia lui Ghita,mi-a atras intr-un mod special atentia,ea ilustrand artistic,prin destinul sau tragic teza morala dupa care omul in viata trebuie sa aiba stapanire de sine,simtul masurii si echilibru in tot ceea ce intreprinde.Portretul fizic realizat de autor la inceputul nuvelei,"Ana era tanara si frumoasa,Ana era frageda si subtirica,Ana era sprintena si mladioasa",contureaza un model de frumusete feminina si precizeaza,poate,punctul de la care porneste tragedia vietii ei.Ea,in familie,intruchipeaza duiosia,caldura sufleteasca si tandretea ce innobileaza caminul.
Desi isi iubeste mult familia,Ana este cuprinsa treptat de vraja ce-l invaluia pe Lica,stapanul porcarilor,si simte o oarecare admiratie fata de acesta cu toate ca era casatorita.Femeia isi da seama ca sotul ei,de cand s-a imprietenit cu Lica s-a schimbat,ea empatizand foarte bine cu Ghita,deoarece ajunsese sa-l cunoasca indeajuns de mult.Ana incearca sa-l ajute pe Ghita si sufera profund,realizand ca Lica e un om rau,fiind capabila sa intuiasca profilul interior/geografia sufleteasca marcata malefic.
Sotia lui Ghita in aceasta lupta de recapatare a vechii sale familii,trece prin starea de motivatie,ea vrand cu orice pret sa reuseasca,se implica foarte mult emotional si nu numai,si,desi era optimista in ceea ce priveste intoarcerea pe calea cea buna a barbatului ei,totul,in final s-a dus de rapa.
Ana,intelege ca Ghita nu mai are cale de intoarcere,si desi la inceput,impinsa de sotul sau,apoi din dorinta de a-l recastiga,prin gelozie,ulterior din placere si razbunare,femeia va cadea in pacat,pierzand practic aceasta stapanire de sine.
Consider ca Ana are si ea partea sa de vina,dar vinovat pentru provocarea avalansei in care sunt prinse mai multe destine,este sotul ei,caci acesta a impins-o in bratele lui Lica.Autocontrolul era foarte important pentru ca ea sa-si pastreze onestitatea si constiiciozitatea in viata de familie,valori ce au o semnificatie aparte in lumea satului traditional romanesc.Pentru ca si-a inselat sotul,Ana a fost pedepsita prin moarte,o pedeapsa cam aspra,dupa parerea mea.
Spre deosebire de lumea cartii,universul filmului e putin mai diferit,in functie de cum interpreteaza regizorul anumite scene/actiuni/evenimente;trece totul prin prisma personala,nu exista libertate.Un alt aspect negativ ar fi faptul ca in film unele replici,importante sau nu,nu pot fi interpretate sau pur si simplu se omit.Din punctul meu de vedere,filmul influenteaza lectura,caci,abordarea regizorului/interpretarile proprii,ne starnesc un viu interes pentru realitatea cartii;dorim sa avem o viziune ampla asupra acestui univers mirific,care de fiecare data are o alta fata,mai captivanta,mai atractiva.Nu pot alege intre "Realitatea cartii"sau "realitatea filmului";intre ele exista o relatie stransa,ce nu poate fi rupta:cartea ne ofera o serie de amanunte/detalii,iar vizionarea filmului ne pune in fata acelasi "joc tragic"dintr-o alta perspectiva.

Sibiu-Capitala Europeana a Culturii 2007

Get your own Slide Show!




Programul Sibiu, capitalã culturalã europeanã 2007 este cel mai important proiect cultural organizat şi derulat în România, prin dimensiune, perioada de desfãşurare, impact de comunicare publicã.
Programul Sibiu, capitalã culturalã europeanã 2007 este un program prioritar al Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru a cãrui bunã organizare MCC a propus guvernului desemnarea prin Hotãrârea de Guvern 77/2005 a unor structuri operaţionale care sã asigure promovarea, planificarea şi sprijinirea activitãţilor culturale şi conexe ale Sibiului în 2007.
Dat fiind semnificaţia specialã a anului 2007 pentru integrarea României în UE, sprijinirea Asociaţiei Sibiu - capitalã culturalã europeanã 2007 şi a municipalitãţii Sibiului pentru organizarea şi desfãşurarea în bune condiţiuni şi cu rezultate deosebite a programului cultural al anului 2007 este un obiectiv pe care Ministerul Culturii şi Cultelor îl considerã onorant şi care trebuie sã devinã un program de importanţã naţionalã.
Ministerul Culturii şi Cultelor va asigura, cadrul de selecţie a proiectelor propuse de organizaţii, instituţii şi alţi actori culturali, prin mecanismele şi procedurile instituite, cu respectarea principiilor de funcţionare a competiţiei culturale.
În acest scop Miercuri 11.05.2005 s-a desfãşurat prima întâlnire a juriului central de selecţie, care are sarcina de a defini criteriile de evaluare a proiectelor culturale depuse pentru anul 2007 şi de a propune comisiile de expertizã pe domenii. Proiectele deja depuse vor fi evaluate în conformitate cu criteriile stabilite de juriu, de câtre comisii de 3 experţi pe domenii de specific cultural. În funcţie de rezultatele obţinute prin aceastã primã triere a proiectelor, vor urma şi alte apeluri de depunere de proiecte. De asemenea se vor solicita oferte de organizare pentru teme precise de manifestãri culturale, care vor fi definite de câtre Asociaţia Sibiu - capitalã culturalã europeanã 2007.
Pe de altã parte, Agenţia de strategii guvernamentale a considerat de asemenea cã Programul Sibiu, capitalã culturalã europeanã 2007 este un program prioritar în domeniul comunicãrii publice şi în cadrul strategiei de aderare şi alocã în acest an fonduri pentru susţinerea campaniei de comunicare a programului.Capitalele culturale europene sunt organizate începând cu 1985 şi din 2007 ele vor cupla câte un oraş din ţãrile Europei occidentale cu câte un oraş din ţãrile central şi est europene. România, prin desemnarea Sibiului în 2007, este prima ţarã care participa astfel la o înfrãţire culturalã europeanã. Bulgaria, partenerul nostru de aderare, este programatã pentru 2017.
Din constatãrile de pânã acum, impactul organizãrii capitalei culturale europene este pentru promovarea oraşului superior celui obţinut prin gãzduirea unui campionat european sau a unei expoziţii mondiale.
Bugetele alocate programului cultural se situeazã între cca. 6 şi 60 Mil. Euro reprezentând în medie 2/3 din bugetele de operare ale anului Capitalei culturale europene, ce se ridica în medie la cca. 32 Mil. Euro. Bugetele totale ale lucrãrilor de infrastructurã culturalã şi edilitarã, a dotãrilor şi activitãţilor conexe, au depãşit pentru majoritatea capitalelor culturale europene cifra de 50 Mil. de Euro, cu o medie de 70 de milioane de euro.